Fie că sunt țesute manual sau la fabrică, cu ornamente florale sau figuri geometrice, covoarele ocupă un loc de cinste în casele moldovenilor de la nordul țării. Ele sunt atârnate cu mândrie pe peretele din casa cea mare, ca un simbol al prosperității sau al păstrării tradițiilor strămoșești. Cei mai norocoși au câte două-trei covoare țesute la război, păstrate de la bunici și străbunici; alții compensează lipsa moștenirii acestor obiecte prin cumpărarea lor – de la fabricile din Moldova, care au grijă să păstreze din accentele tradiționale.
Covorul prețios din imaginea de mai jos este agățat falnic în „casa cea mare” a Muzeului de Istorie și Etnografie din satul Cobani: „El este unul dintre cele mai valoroase piese din muzeu, deoarece are peste un secol și jumătate și se numește Rusca, fiind țesut cu multă iscusință de o doamnă originară din satul Cuhnești. Imaginea de pe covor îi reprezintă pe doi tineri îndrăgostiți, ce culeg trandafiri”, a menționat directoarea muzeului, Tamara Lupușor.
Sursa: satulcobani.wordpress.com
Oamenii din satul Cobani își etalează frumoasele covoare pe cei mai mari pereți din casă și au grijă de ele ca nu cumva să le atingă vreo molie sau vreun fir de mucegai. În unele case, covoarele sunt ornamentate interesant și reprezintă doar un element decorativ, în altele, covoarele sunt considerate un simbol al vechilor obiceiuri de înfrumusețare a unei case moldovenești.
„Consider că pentru tineri, covoarele nu mai sunt actuale. Ne modernizăm, iar aceste elemente de decor trebuie să rămână un simbol, la muzeu, astfel încât să păstrăm tradiția”, a spus Daniel Cernocanu, din satul Balatina.
Pentru următoarea familie, covorul păstrat în casa cea mare reprezintă un cadou important, dăruit de rude la botezul copilului, de aceea el nu poate fi așternut jos, ci trebuie ținut la loc de cinste.
Pentru o altă familie, covorul de pe perete este un obiect fără de care nu și-ar putea închipui decorul micuței camere pentru oaspeți. Următoarele două covoare cu ornamente deosebite sunt păstrate frumos – unul pe pereții celei mai mari camere din casă, iar celălalt – în tradiționala casa mare.
„Covoarele merită să fie păstrate în casa cea mare, deoarece simbolizează tradiția moldovenească, fiind un element de decor național”, a zis Lidia Danila, elevă în satul Balatina.
Un covor de o frumusețe deosebită există și în satul Balatina. Acesta este păstrat cu sfințenie de gospodarii casei.
Pentru familia la care l-am găsit, covorul cu ornamente florale reprezintă, pe bună dreptate, ceea ce se numea în trecut „zestre”,căci a fost cusut cu mai bine de jumătate de secol în urmă de gospodina casei, pentru a-l oferi feciorului atunci când urma să se căsătorească (din nou – așa-i tradiția).
Multe lucruri legate de datinile strămoșești rămân nedescoperite, dar cu siguranță, enigma vremurilor de demult ne face pe noi, tinerii, dornici să aflăm cât mai multe lucruri frumoase și impresionante despre tot ceea ce înseamnă Moldova strămoșilor noștri. Aceste covoare sunt dovada faptului că neamul nostru păstrează tradițiile și mai mult decât atât – are grijă ca ele să nu se piardă în negura timpului, căci un popor nu poate exista fără amintirea străbunilor, transformată în sfinte datini și obiceiuri.
Autoare: Nicoleta Pociumban, elevă
Foto: satulcobani.wordpress.com; arhiva autoarei
Acest articol este un exercițiu de activism civic și jurnalism cetățenesc, prin care tinerii învață să se exprime cu privire la problemele sau succesele comunității din care fac parte.
Articol realizat în cadrul atelierelor de jurnalism cetățenesc, organizate de Centrul Media pentru Tineri în proiectul „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova.
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.