Fluviul Nistru are o lungime de 1 362 km și este sursa principală de apă a circa 8 milioane de cetățeni ucraineni și moldoveni, fiind izvorul de viață pe un teritoriu de peste 72 de mii de km2.
În trecut, fluviul Nistru era marcat printr-o faună extrem de bogată. Pe lângă aceasta, fluviul Nistru servea ca sursă de apă potabilă și de irigație, fiind practicată și piscicultura, peștele fiind exportat pe larg în URSS.
Începând cu anii 80’ ai secolului XX, statul rus a decis să valorifice aspectul energetic al Nistrului, construind Hidrocentrala de la Novodnestrovsk. Pentru a asigura funcționarea acestei hidrocentrale au fost construite barajele de la Novodnestrovsk și Nahoreny, plus uriașul lac de acumulare prin pompaj, în apropiere de frontiera Ucrainei cu R. Moldova. În consecință, după darea în exploatare a barajului de la Novodnestrovsk, în prima fază, debitul râului Nistru a scăzut într-atât, încât prizele de apă de la Chișinău și Odesa au ajuns în afara linei critice. Pe parcursul anilor 87’-89’, zeci de mii de ecologiști și locuitori din delta Nistrului au cerut guvernului sovietic stoparea acestui proiect și abandonarea ideii de a construi alte hidrocentrale pe Nistru, argumentând că Nistru nu are suficientă apă cât cere proiectul. Ca urmare, proiectul a fost înghețat și ecologiștii din R. Moldova și Ucraina au considerat că acest proiect nu va mai fi reluat nicicând.
Timp de patru decenii, Nistru a suferit schimbări majore: ecosistemul degradând dezastruos, iar debitul râului înjumătățindu-se pe o distanță de 700 km.
Recent, s-a aflat că autoritățile de la Kiev intenționează să construiască încă șase hidrocentrale pe Nistru. Ecologiștii din R. Moldova și Ucraina trag un semnal de alarmă spunând că lăcomia celor două state ar putea lăsa fără apă atât locuitorii Republicii Moldova, cât și pe cei din Ucraina.
Pentru a vărsa un pic de lumină pe acest caz, în data de 15 mai am fost în vizită la CHE (Centrala Hidro Electrică) de la Novodnestrovsk văzând cu proprii ochi ce prezintă acest baraje și care este impactul lor asupra ecologiei. Ajungând la barajul de la Novodnestrovsk, am văzut o asemenea imagine: o cantitate enormă de apă este stocată până la baraj, fiind evacuată o cantitate mizeră după acesta. Întrebând ecologiștii ucraineni dacă Ucraina cu adevărat are nevoie de aceste hidrocentrale, am primit următorul răspuns: „NU! Ucraina produce energie electrică din alte surse. Energia este suficientă pentru a-și asigura propria țară, ba mai mult, și pentru a o vinde altor state”.
Cele mai mari riscuri ale acestei afaceri se referă la dezastrul ecologic care se va crea și la riscul că milioane de oameni vor rămâne fără apă potabilă și tehnică. Rămâne un mister dacă proprietarilor hidrocentralelor le este indiferent de consecințe, sau lipsa apei este un plan bine pus la punct, dar cert este faptul că noi trebuie să prevenim construcția hidrocentralelor prin orice mijloace.
Autor: Ion Covali
Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.