Migrația este calea ce oferă posibilități de dezvoltare pentru localitățile rurale. În același timp, nu putem uita de remitențe, care contribuie la creșterea nivelului de trai al familiilor migranților. Munca peste hotarele țării permite creșterea capacităților familiilor de a oferi copiilor studii superioare și educație pe măsură. În satul Mihăileni, raionul Rîșcani, locuiesc 4 200 de oameni, 15,4% dintre ei sunt plecați.
Dintre toți locuitorii satului, 200 au plecat definitiv peste hotare, iar alți 400 – temporar. Migrează, în mare parte, oamenii apți de muncă. În sat rămân copiii, bătrânii și cei care au o sursă sigură de venit. Cei mai mulți oameni din sat au plecat în Rusia, Italia și România.
„O consecință principala a migrației este separarea familiilor, ca și în cazul meu. Pentru a-și putea întreține familia, părinții sunt nevoiți să plece peste hotare, iar copiii rămân în grija rudelor”, a zis Andrei, 35 de ani, locuitor al satului Mihăileni, Rîșcani.
Totuși, sunt și familii tinere care revin și investesc în propriile lor afaceri. În ultimii doi ani, în Mihăileni, au fost implementate mai multe proiecte în care sunt implicați băștinașii plecați.
„Deşi, activitatea antreprenorială a celor întorşi acasă nu se manifestă chiar aşa de des precum mulţi ar crede, aceasta, totuşi, poate contribui la dezvoltarea localităţilor de baştină, prin pornirea unor afaceri mici şi crearea de locuri de muncă la nivel local”, a menționat Natalia Trancalan, directoare executivă la Asociația de Băștinași din Mihăileni.
La moment, un interes sporit pentru migranți reprezintă proiectul de amenajare a trotuarelor, care se implementează de către BRD, prin intermediul programului DAR 1+3.
Un aspect pozitiv al migrației se referă la acumularea unor abilități și cunoștințe pe care moldovenii le învață în afara țării și le aduc în satul sau orașul de baștină: spirit antreprenorial şi inovator, atitudini, obiceiuri sănătoase de viață, practici noi, conexiuni cu diferite culturi.
Cu toate acestea, puțini vor să revină definitiv acasă, iar cauzele ar fi diverse. În prezent, adulții au tendința să-și caute munci în alte țări, iar tinerii din Moldova visează la studii în orașe europene.
„Locuitorii satului Mihăileni migrează din cauza că în localitate nu sunt locuri de muncă pentru consăteni, iar să te deplasezi în fiecare zi, în altă localitate, nu e cea mai bună soluţie. În plus, munca nu este plătită foarte bine, astfel, oamenii nu au posibilitatea de a investi în scopuri personale, ci doar în achitarea lunară a utilităților. Şi o altă problemă mare este „democrația”, despre care vorbim toți, dar nu știu câți dintre oamenii de la sate se bucură de ea”, a spus Veronica, 17 ani, locuitoare a satului Mihăileni.
„Cu problema migrației nu se confruntă doar satul nostru, ci întreaga țară, iar cauzele sunt diferite – pentru unii, de ordin financiar, pentru alții, de ordin familial”, a specificat Ala, 31 ani, locuitoare a satului Mihăileni.
Republica Moldova a fost inclusă în topul țărilor care se confruntă cu o criză demografică cauzată de scăderea natalității și creșterea nivelului migrației. Conform noului raport al Financial Times, populația țării noastre va scădea cu 16% până în 2050. Astfel, de la patru milioane de locuitori, vom ajunge la 3,4 milioane, așa cum a scris portalul diez.md într-un material.
Autoare: Valeria Albot, Doina Albot, eleve.
Acest articol este un exercițiu de activism civic și jurnalism cetățenesc, prin care tinerii învață să se exprime cu privire la problemele sau succesele comunității din care fac parte.
Articol realizat în cadrul atelierelor de jurnalism cetățenesc, organizate de Centrul Media pentru Tineri în proiectul „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova.
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
