Instituția Publică Gimnaziul Cuhnești este o instituție cu tradiții, înființată în anul 1893. Inițial, a fost școală medie generală, ulterior – liceu, și din 2016 a fost reorganizată în gimnaziu. Instituția este o școală de circumscripție, unde vin să învețe elevi din satele Movileni, Cuhnești, Cot, Bisericani, Clococeni, Tomeștii Noi. Școala este mare, spațioasă și oferă condiții optime pentru a învăța. Zilnic, școala este frecventată de circa 260 de elevi – o parte dintre ei se deplasează cu microbuzul școlii. În comuna Cuhnești, de la 1 septembrie, elevii vor merge la școală, respectând anumite reguli cu privire la sănătatea personală și a celor din jur.
Despre începutul noului an de studii, am discutat cu directorul Gimnaziului, Vladimir Furdui: „Anul acesta de învățământ este mai specific și mai dificil. Forfota și activitățile de inițiere a anului școlar au rămas aceleași, însă, în contextul pandemiei, copiii vor intra în școală câte unul, prin două intrări, după care, fiecare va merge în clasa lui. Nu va mai exista schimbul de cabinete și fiecare clasă va fi dotată cu dozatoare și dezinfectante. Elevii vor sta în bancă câte unul, respectând distanța de 1,5 metru și după fiecare două ore se va face aerisirea claselor. Copiii vor trebui să fie foarte atenți la respectarea acestor reguli.
Mă adresez și părinților, cu rugămintea de a fi mai înțelegători și de a respecta aceste cerințe impuse de situația pandemică din țară. Elevilor le doresc un an reușit, plin de cunoștințe – să știți că ele ajută omul și acum, și peste 20 de ani. Dacă ai cunoștințe, te descurci în toate situațiile vieții”.
Este bine că spațiul va permite elevilor să înceapă școala în mod obișnuit, mai ales că învățarea online a fost dificilă pentru mai mulți elevi.
Despre aceasta am discutat cu Elena Andronic, profesoară de limba și literatura română la școala din Cuhnești:
„Instruirea online a fost o provocare pentru noi toți. Nu am fost pregătiți pentru această încercare. Profesorii au fost nevoiți să iasă din zona lor de comfort și să se documenteze mai bine, șă-și dezvolte competențele digitale pentru a putea interacționa cu elevii.
Am lucrat pe platforma Zoom și, în funcție de abilitățile sau posibilitățile elevilor, am organizat lecții pe rețelele sociale: Facebook, Odnoklasniki, Viber etc. Cel mai greu, pentru mine, a fost să adun elevii în fața ecranelor, să îi conving să conecteze camera, să respecte orarul. În viziunea lor exista ideea că, dacă nu vin, fizic, la școală, pot să doarmă mai mult. După o săptămână, două de adaptare și exersare online, barierele au disparut și procesul educațional s-a desfășurat în mod normal”.
Școala offline are avantaje atât pentru elevi, cât și pentru profesori, de aceea, toți preferă varianta de învățare în instituție. Despre provocările educației online ne-a vorbit și Mariana Bucătari, învățătoare pentru clasele primare:
„Sunt învățătoare, acum elevii vor fi clasa a II-a. Am fost surprinsă de aceste schimbări și educația online, deoarece elevii mei nu puteau scrie, nu cunoșteau toate literele, nici vorbă să se descurce singuri. Am apelat la părinți, ei au fost cei cu care comunicam în fiecare zi prin intermediul rețelei Facebook. Pe parcurs am descoperit platformele educaționale – elevii vizionau lecția, după care le dădeam sarcini, le explicam și individual, prin internet sau la telefon fix, căci nu aveau toți telefoane performante. Sper că anul acesta de învățământ va fi diferit și sper că voi putea urmări ochișorii copiilor, pentru că doar așa știu că este calitate în studii și că procesul educațional decurge la nivel”.
Elevii au confirmat că lecțiile online le-au dat mari bătăi de cap – distanța fizică, conexiunea la internet, lipsa de interes au fost adevărate provocări.
„Pentru mine, lecțiile online au fost foarte dificile. Trebuia să caut exercițiile sau tema care mi se dădea în ziua aceea, îmi era foarte greu să înțeleg singur subiectele. Uneori mă consultam cu sora mea, pentru că e mai mare decât mine. Mă bucur foarte mult că revenim la școală – așa voi înțelege mai bine temele și voi fi aproape de profesori și colegi”, a spus Valeriu Cotarseu, elev în clasa a V-a.
„Pentru mine a fost interesant să am lecțiile online. Mi-a plăcut că mă vedeam cu colegii prin intermediul camerei web. Pe mine m-a ajutat sora. Mai greu mi-a fost la matematică, căci nu știam cum să rezolv problemele”, a zis Vladimir Cazacu, elev în clasa a III-a.
„Nu mi-au plăcut lecțiile online. Învățătoarea ne explica, dar noi nu înțelegeam. Mama fotografia temele și le expedia învățătoarei. Sunt fericit că revin la școală. Acolo îmi plac colegii, tabla înmulțirii, educația fizică, jocurile”, a povestit Vadim Barancea, elev în clasa I-a.
„Școala online a fost mai dificilă. După un timp m-am adaptat și am observat atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantajele au fost că am avut timp să stau mai mult cu familia, dar dezavantajul a fost că era mai greu să ne conectăm cu toții la ore, profesorii ne dădeau multe sarcini și nu reușeam să îndeplinim tot. E bine că revenim la școală – o să-mi văd colegii și voi înțelege mai bine temele”, a menționat Mihaela Oțel, elevă în clasa a IX-a.
Ne bucurăm mult că la Cuhnești școala va începe din septembrie și că elevii vor putea ocupa băncile, vor putea comunica, respectând distanța fizică. Sperăm că, în cel mai apropiat timp, datele cu referire la Covid-19 vor fi în scădere și vom putea relua activitățile de cândva.
Autoare: Sorina Andronic și Simona Cazacu
Acest articol este un exercițiu de activism civic și jurnalism cetățenesc, prin care tinerii învață să se exprime cu privire la problemele sau succesele comunității din care fac parte.
Articol realizat în cadrul atelierelor de jurnalism cetățenesc, organizate de Centrul Media pentru Tineri în proiectul „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova.
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Dezvoltarea gândirii critice în rândul tinerilor și sporirea gradului de participare la nivel local” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Bravo pentru acest reportaj! Dar profesoara de limba și literatura română este Ecaterina Andronic nu Elena Andronic… Sorina păcat că nu ești atentă cum se scrie numele mamei totodată dirigintă și profesoară de limba și literatura română…