Tineri, profesori și bibliotecari din orașul Căușeni au vorbit despre diversitate și despre provocările ei, în timpul discuției publice cu genericul „Diversitatea – modalitatea de a-mi exprima personalitatea”. Elevii au spus că situații de discriminare și tensiune încep atunci când un elev sau o elevă se evidențiază prin ceva anume, fie vorba de stil, tunsoare, accesorii sau obiecte personale. Cele mai multe observații nu vin din partea profesorilor, ci din partea altor colegi, au mai zis participanții.
Adulții au spus că-i susțin pe tineri și diversitatea lor, iar singurele momente de conflict apar atunci când nu este respectat regulamentul instituției în care învață elevii. Discuția publică a fost coordonată de specialista în psihologie, Rodica Rudei.
„Mi-a plăcut partea teoretică despre piramida necesităților și mi s-a părut interesant că am discutat cu un psiholog. Am vorbit mai profund decât o facem la lecțiile de dezvoltare personală sau educație civică. Cred că diversitatea este un subiect actual. Eu o văd ca pe un set de limite, pe care oamenii nu pot să-l treacă. De exemplu, faptul cum te îmbraci, cum vorbești, cum te exprimi sau ce gadgeturi ai, contează mult pentru unii, care vor să judece. Cei puternici trec mai ușor peste aceste limite”, a spus Daniela, participantă la eveniment.
La fel ca Daniela, Diana consideră că tinerii sunt cei care critică cel mai aspru. Deși ele nu s-au simțit discriminate, tinerele spun că unii colegi sunt priviți diferit în clasele lor.
„Cred că în școala mea există discriminare. Ea se întâmplă atunci când un copil e îmbrăcat mai ciudat sau mai diferit. Dacă te-ai născut într-un sat care are o poveste mai urâtă, tot poți fi discriminat. Discuția de azi a fost motivațională. A fost un imbold ca să povestim și altora. Am o colegă cu o tunsoare deosebită. Profesorii au o atitudine pozitivă, dar tinerii mai discută despre ea”, a zis Diana, elevă, participantă la eveniment.
Viorica Verebcean este profesoară la un liceu din orașul Căușeni, iar după discuția publică a menționat că exemplele pozitive trebuie să ne motiveze să susținem diversitatea:
„Fiind dirigintă, am avut o clasă în care erau 12 băieți, dintre care nouă aveau barbă mare. Se făceau glume pe seama lor, că vor deveni preoți, călugări și altele. Discutam cu ei, acela era stilul lor și nu deranja pe nimeni. Regulamentul spune că elevii trebuie să aibă ținută decentă, atât. La liceu învață tineri din sate și din orașe. Mi se pare că înainte elevii vorbeau mai mult despre mediul din care vin și diferențele păreau sunt mari. Acum lumea este mai tolerantă”.
Pentru Edward, discuția publică a fost evenimentul ce l-a făcut să-și amintească de copilărie și de glumele ce se făceau pe seama lui:
„Eu am fost un om discriminat. Acum patru ani eram chel și purtam bluze pe gât, negre. Mă conformam alegerilor părinților, mai ales că nu aveam simțul modei. Colegii îmi spuneau că sunt Sponge Bob. Mi-era neplăcut, dar m-am moderat după ei și apoi m-au acceptat. Copiii, cred eu, discriminează cel mai dur. Adulții mai tac, dar cei mici spun așa cum văd”.
Adulții cu care interacționează elevii au un rol important. Ei ar trebui să-i ghideze pe tineri, astfel încât aceștia să înțeleagă de ce diferențele dintre oameni sunt frumoase:
„Diversitatea este lumea în care ne aflăm. Acceptând-o, te îmbogățești. Tânărul de azi începe să-și găsească atuurile sale, pe cont propriu, fără să aștept o părere de la profesori sau părinți. El se compară cu semenii săi. Adultul ar fi bine să nu uite că a fost și el adolescent. Atunci când în calea lui vin tineri rebeli, încăpatinati, să dea la o parte masca aceasta, pusă din dorința de a nu părea vulnerabil. Pentru că un adolescent, ca să se protejeze, își pune fie masca timidității, fie cea a nonconformismului”, a menționat Rodica Rudei, specialistă în psihologie.
În timpul evenimentului, tinerii au fost provocați la discuții de către Cristian Chetraru, student la un colegiu din Chișinău, care datorită tunsorii, în ultimii cinci ani a reușit să atragă multe priviri, opinii, dar și fraze discriminatorii:
„Aveam părul lung, colorat, prins la spate. Era o perioadă în care urcam în troleibuz și așteptam reacții. Știam că trebuie să apară. A fost o situație în care auzeam cum oamenii se întreabă dacă sunt fată sau băiat. Și-au făcut și cruce. Profesorii au încercat să mă facă să renunț la tunsoare. Inițial, părinților le-a fost dificil să accepte, apoi m-au susținut. Eu mă simțeam bine cu păr lung. Acum două săptămâni am decis să mă tund scurt, așa am vrut. Am primit și mai multe reproșuri. Nici așa nu-i bine”, a zis Cristian Chetraru, în timpul discuției cu tinerii, încurajând participanții să fie ei înșiși, fără să încalce drepturile altor oameni.
Până la finele anului 2019, echipa Centrul Media pentru Tineri va organiza discuții publice și în alte orașe ale Republicii Moldova, asupra unor subiecte sociale, pe interesul tinerilor.
Discuția publică a fost organizată în cadrul proiectului „Încurajarea tinerilor pentru a deveni cetățeni activi, implementat de IREX Europe și Centrul Media pentru Tineri, cu susținerea Uniunii Europene.
