INTRĂ ÎN CONT
Utilizator
Parolă





Ai uitat parola?
Înregistrează-te
Istorii de succes
Gazeta de Sud: Mihai Dron, student la o şcoală de lutieri din Elveţia, a venit în vacanţă la Gura Galbenei, Cimişlia
Publicat de Tineri.md la Duminică, 31 iulie 2011
Nicolae şi Raisa Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimişlia, au fost, pe întreg parcursul lunii iulie, invitaţii Şcolii de lutieri din Brienz, Elveţia. Această vizită, fericiţii părinţi, în familia cărora sunt educaţi 12 copii, o datorează unuia dintre feciori, şi anume celui pe nume Mihai, supranumit şi „Stradivarius al Moldovei”, scrie "Gazeta de Sud".

Nicolae şi Raisa Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimişlia, au fost, pe întreg parcursul lunii iulie, invitaţii Şcolii de lutieri din Brienz, Elveţia. Această vizită, fericiţii părinţi, în familia cărora sunt educaţi 12 copii, o datorează unuia dintre feciori, şi anume celui pe nume Mihai, supranumit şi „Stradivarius al Moldovei”, scrie "Gazeta de Sud".

Tocmai performanţele lui Mihai, care studiază acolo deja de trei ani, departe de casă, i-au adus pe aceşti moldoveni în inima Europei. Şi aici au auzit cele mai frumoase cuvinte de recunoştinţă pentru copilul lor şi pentru ţara lor,  Moldova, pământ care a dat lumii mulţi oameni talentaţi, a cărui faimă este purtată de cei care reuşesc să se afirme departe de casă.

 Şcoala de lutieri din oraşul Brienz, situat pe malul unui lac de o rară frumuseţe, este unică în Elveţia. Cei care vin să înveţe aici o fac din îndemnul inimii şi din vocaţie. Meşteşugurile rare care sunt predate în şcoala respectivă necesită talent de excepţie din partea elevilor şi instruirea individuală a fiecăruia dintre aceşti tineri înzestraţi cu harul de a simţi lemnul. Iar profesorii sunt toţi de talie internaţională.

În acelaşi timp, numărul celor care studiază în această şcoală inedită, unică în Europa, este de până la zece elevi. Pentru a fi admişi la studii, solicitanţii trebuie să deţină deja o diplomă de studii superioare şi să susţină un şir de examene riguroase, să poată desena şi cânta la vioară, altfel spus, să posede un nivel înalt de cultură generală. După patru ani de studiu, cei care absolvesc Şcoala de lutieri din Brienz se aleg cu cunoştinţe temeinice şi cu specialitatea de meşter în confecţionarea instrumentelor cu arcuş, adică lutier.

Învăţătura îi costă scump pe cei care ajung să înveţe la Şcoala din Brienz, dar şi profesia pe care o capătă este una solicitată şi bine plătită.

Nasc şi la Moldova oameni

Mihai Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimişlia, despre care „Gazeta de Sud” a mai scris, este unicul tânăr din Republica Moldova care a avut marele noroc să ajungă să-şi facă studiile la Şcoala de lutieri din Elveţia. Muzica pentru el înseamnă viaţă  şi constituie o adevărată pasiune. Anume acestei pasiuni îi dedică tot timpul liber şi toate gândurile sale de viitor.

Dragostea pentru frumos şi pentru artă, în general, curge în venele lui Mihai graţie tatălui său, Nicolae Dron, lăutar autodidact, care cântă la câteva instrumente muzicale, printre care cobza şi vioara. Din mare pasiune pentru instrumentele populare vechi, dar şi pentru tradiţii, a făcut chiar, la o vârstă înaintată, studii în domeniul folclorului, sub auspiciul renumitului folclorist şi instrumentist Victor Botnaru, ajungând să se numească astăzi cu o deosebită mândrie cobzar.

Cu perseverenţa care îl caracterizează, voalată discret printr-un cumpăt şi calm rar  întâlnit astăzi, Nicolae Dron, bunicii căruia au fost lăutari de excepţie, şi-a educat şi el, la rândul lui, copiii prin spiritualitate, credinţă şi creaţie. „Or, spune el, creaţia îl face pe om mai bun, îl face să se înalţe deasupra vicisitudinilor şi greutăţilor vieţii, să facă lucruri bune şi să trăiască frumos”.

Aşa, din spiritualitate, prin zămislire şi o predispoziţie ereditară, s-a născut prima vioară confecţionată de Mihai Dron, feciorul lui Nicolae Dron.

Important este ca un lutier „să simtă” lemnul

Spre deosebire de ceilalţi colegi ai săi, din Franţa, Italia, Germania, Polonia şi din alte ţări, care studiază la Brienz, Mihai a făcut excepţie din start, când, în urma unui concurs anunţat de Şcoala elveţiană de lutieri pentru cea mai bună vioară confecţionată, a câştigat o bursă de studii. Mai mult ca atât. Cele două viori dezmembrate, trimise de el spre apreciere juriului profesionist, i-au lăsat fără grai pe evaluatorii străini. Tocmai de aceea, în cazul admiterii la studii a moldoveanului Mihai Dron s-a făcut abatere de la regula generală. El a fost înmatriculat la Şcoala de lutieri direct de pe băncile şcolii, fără a absolvi cel puţin o facultate.

Tehnologia confecţionării instrumentelor este una foarte veche, iar toate lucrările în întregime sunt îndeplinite manual. La confecţionarea unei viori sau a unei viole contează în primul rând răbdarea, migala şi atenţia la detalii. Iată de ce niciunul dintre elevi nu este limitat în termen. Aici nimeni nu se grăbeşte, căci se pune preţ pe calitate, în primul rând, numărul de instrumente contând mai puţin.

Principalul este ca viitorii meşteri să înceapă „să simtă lemnul cu mâinile lor".

Iar eroul nostru se pare că s-a născut cu acest dar. Lucru care îl confirmă faptul că, din 15 instrumente muzicale care au concurat în cadrul unui concurs internaţional care s-a desfăşurat la Moscova, vioara lui Mihai Dron a primit cele mai înalte aprecieri. Astfel, cei mai vestiţi muzicieni din Japonia, Franţa, Rusia şi din alte ţări, auzind de performanţele lutierului din Moldova, se grăbesc să-i comande acestuia instrumente muzicale de excepţie.

Împreună, elevii Şcolii de lutieri din Briez produc doar câteva viori pe an. Precum am mai spus, pe primul loc se află calitatea. Profesorii acestei şcoli unice de lutieri afirmă astăzi cu certitudine că instrumentele lucrate de mâna meşterilor moderni se apropie tot mai mult, după calitatea lor, de instrumentele meşterilor celebri din trecut. Şi speră că, poate, cineva dintre studenţii lor va ajunge un viitor Amati, Guarneri sau Stradivarius.

Prin instrumentele muzicale pe care le confecţionează manual, după cele mai înalte rigori ale acestei neobişnuite meserii practicate secole în urmă de meşteri de excepţie, Mihai a reuşit să câştige admiraţia profesorilor şi a lutierilor profesionişti din Elveţia. În faţa părinţilor acestui „copil-minune”, străinii au trebuit să recunoască că asemenea elevi încă nu au avut. „Are un dar înnăscut de a simţi lemnul şi de a-l supune voinţei meşterului”, au spus ei, exprimându-şi, totodată, speranţa că lutierul cu mâini de aur din Moldova va rămâne în spaţiul european.

Părinţii lui Mihai Dron sunt însă de altă părere. Ei îl aşteaptă să revină în Moldova, ca să-şi continue destinul. „Cei care vor auzi de Mihai Dron şi vor avea nevoie de o vioară bună, lasă-i să vină la Gura Galbenei, în Moldova, căci şi ţara noastră are nevoie de asemenea talente”, spune cu mândrie tatăl lutierului. Întrebat ce ştiu elveţienii despre Moldova, Nicolae Dron spune că în Ţara Cantoanelor se cunoaşte, din păcate, foarte puţin despre noi. „Ne-au primit cu mult respect. Elveţienii sunt nişte oameni muncitori şi foarte prietenoşi, gata să-i ajute şi pe alţii să trăiască la fel de bine. Republica Moldova este pentru ei un pământ de oameni talentaţi, renumit prin ţambalagiul Victor Kopacinski, violonistul Ilian Gârneţ, violonista Patricia Kopacinski, care anul acesta a devenit câştigătoarea Concursului internaţional „Arcuşul de Aur”, încheie Nicolae Dron.

Dinastie de lutieri

Mihai va susţine examenele finale şi teza de licenţă peste un an. Anul în care va învăţa cel mai greu lucru al meseriei de lutier — să restaureze instrumente muzicale vechi. Examinatorii vor fi ochi şi urechi atunci când îi vor da notele. Acum însă a revenit la baştină, în satul Gura Galbenei, unde, împreună cu doi fraţi ai săi, Igor şi Eugen, şi cu un coleg de şcoală, sosit din Germania, muncesc în atelierul de familie. Speră ca lucrul făcut în comun să le aducă nu numai satisfacţie, dar şi să-i facă să înveţe unul de la altul şi să se poată autodepăşi.

Fraţii Igor şi Eugen Dron păşesc şi ei pe urmele lui Mihai. Ambii au făcut deja viori la care cântă muzicieni consacraţi. Eugen i-a bucurat recent pe părinţi, obţinând o diplomă în tehnologia prelucrării lemnului. Igor, deşi are altă specialitate, este atras şi el de arta de a da lemnului o altă viaţă şi de a-l face să cânte.

sursa: Gazeta de Sud

Comentează

Pentru a putea semna comentarii trebuie sa fiţi logat!
Utilizator

Parolă






Alte articole
Publicat de Iuliana Mămăligă la Miercuri, 10 decembrie 2014, 0 comentarii
Sâmbăta de 6 decembrie a fost petrecută într-un mod frumos de fetele echipei LeaderSHE-Young Women Leaders’ Academy. Într-o atmosferă prietenoasă şi sinceră, participantele s-au inspirat din povestea de viaţă a jurnalistei Rodica Ciorănică.
Publicat de Vasile Maxim la Luni, 23 iunie 2014, 0 comentarii
Adevărata generozitate către viitor rezidă în ai da o șansă în prezent, spunea Celebrul Albert Camus. Vineri, 20 Iunie, pentru doisprezece tineri, ,,șansa viitorului”, s-a numit proiectul implimentat de ,,URMA ta”, ,,Implicarea tinerilor în promovarea jurnalismului comunitar”.
Publicat de IrinaG la Marţi, 15 aprilie 2014, 0 comentarii
Un grup de fete și băieți, care absolvesc în mai puțin de 3 luni gimnaziul, au mers în vizită la uzina de ciment LAFARGE, din raionul Rezina, pentru a vedea pe viu cum se practică meseriile și profesiile într-o uzină.Vizita a fost făcută în contextul viitoarelor examene de absolvire a gimnaziului și periodei de admitere la o altă instituție de învățământ.
Publicat de IrinaG la Marţi, 15 aprilie 2014, 0 comentarii
Un grup de fete și băieți, care absolvesc în mai puțin de 3 luni gimnaziul, au mers în vizită la uzina de ciment LAFARGE, din raionul Rezina, pentru a vedea pe viu cum se practică meseriile și profesiile într-o uzină.Vizita a fost făcută în contextul viitoarelor examene de absolvire a gimnaziului și periodei de admitere la o altă instituție de învățământ.
Publicat de Iuliana Mămăligă la Duminică, 12 ianuarie 2014, 0 comentarii
Am cunoscut-o pe Elena la un seminar dedicat jurnalismului civic. M-a impresionat curajul ei şi voinţa de a se implica la acest seminar. Faptul că se deplasează cu un căruţ, nu o deosebeşte cu nimic de semenii ei. Din contra, este o fire activă, implicată la AO “Motivaţie” . Recent, numele ei a apărut în rândul altor tineri activi din ţara noastră, care au demonstrat că succesul nu cunoaşte limite şi bariere. Despre activităţile în care este implicată dar şi despre situaţia persoanelor cu dizabilităţi din RM, am discutat cu Elena în materialul de mai jos.
Publicat de Iuliana Mămăligă la Sâmbătă, 11 ianuarie 2014, 0 comentarii
Olga Cârnaț este absolventă a Facultății de Drept, USM. Din păcate însă, ea nu poate să își exercite profesia de jurist din motiv că multe instanțe nu oferă condiții de acces ale persoanelor cu dizabilități în incinta lor. Olga, fiind dependentă de căruțul cu rotile, spune că anume acesta și este motivul pentru care nu poate să profeseze. Dar, în ciuda acestor obstacole, tânăra crează tablouri și bijuterii hand made, lucrările sale fiind expuse în multe țări din Occident.
Publicat de Mihaela Josan la Duminică, 29 septembrie 2013, 0 comentarii
Pe Doina Crăciun o tânără de 19 ani din comuna Budeşti, studentă la USM Facultatea de Istorie şi Filosofie am cunoscut-o la Asociaţia ‘’Tinerii pentru Dreptul la Viaţă’’. O fire ambiţioasă, puternică, dornică de a cunoaşte multe lucruri noi şi interesante Doina este o studentă şi o voluntară de nota zece.
Publicat de Dogotari Tudor la Vineri, 13 septembrie 2013, 0 comentarii
afacere cu ovine
Publicat de Iuliana Mămăligă la Miercuri, 14 august 2013, 0 comentarii
Natalia Munteanu este o tânără activă, atât în lumea virtuală dar şi în cea reală. Este bloggeriţă, participă la diverse evenimente destinate celor cu pagini personale şi nu doar. Dar, ca un tânăr activ ce se respectă, ea face şi voluntariat pentru că e conştientă de beneficiile acestuia. Care sunt ele, aflaţi în materialul de mai jos.
Publicat de Iuliana Mămăligă la Marţi, 13 august 2013, 0 comentarii
Ana Îndoitu este o domnişoară din Anenii Noi pe care am cunoscut-o de la diferite activităţi dedicate tinerilor. O fire energică şi ambiţioasă, ea a reuşit să realizeze o mulţime de lucruri frumoase dedicate semenilor ei, atât din ţară cât şi în afara ei. În materialul de mai jos, o să aflaţi despre ce credea ea că înseamnă a fi tânăr activ, cum e să faci voluntariat la tine acasă dar şi în alte ţări, de ce tinerii trebuie să se implice mai activ în viaţa comunitară dar şi alte lucruri interesante, demne de a fi exemplu pentru toţi cei care vor să facă o schimbare în viaţa lor!

Articole 1 - 10 din 55



Fundaţia Est-Europeană Moldova


IMAGINI DIN GALERIA FOTO ...
Forumul Tinerilor din regiunea Sud a țării. Training în comunicare, 14-16 iunie 2011
PAGINA ÎN SUS

Copyright © 2011-2012  Fundatia Est-Europeana
Acest site este realizat în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova” implementat de Fundaţia Est-Europeană cu suportul financiar acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Informatia de pe site nu reprezinta neaparat punctul de vedere al donatorilor | Concept & Conţinut - Aurelia Guzun | Design & Programare de Andrei Madan      ipv6 ready