INTRĂ ÎN CONT
Utilizator
Parolă





Ai uitat parola?
Înregistrează-te
Metode de participare

Cadrul metodologic sau cum putem organiza o participare reală a tinerilor

1. Co-decizia este posibilă la toate vârstele

Există mijloace de a include tinerii în luarea deciziilor de la vârstele cele mai fragede. Un factor
decisiv în acest context este măsura în care copiii şi tinerii se simt întrebaţi: cu cât mai mult sunt
atinse sentimentele lor personale, cu atât mai mult ei vor fi interesaţi să participe la luarea deciziilor. Co-decizia este deci un proces care se învaţă şi care se exercită; iată de ce este absurd a fixa o limită de vârstă strictă.

2. Diversitatea metodelor favorizează participarea

Participarea trebuie să fie un proces deschis pentru toţi copiii şi pentru toţi tinerii vizaţi sau
interesaţi. Pentru ca toţi tineri, din diferite grupuri, să participe, metodele aplicate trebuie să fie variate şi să ofere diferite posibilităţi de acces. Astfel ne asigurăm că toţi, şi cei care dispun de resurse limitate, pot face ca părerea lor să valoreze şi să influenţeze mersul lucrurilor.

3. Participarea nu este simulare
O iniţiativă bună de participare nu trebuie să fie o înscenare. Aceasta înseamnă că obiectivele procesului trebuie să fie realiste şi realizabile pentru toţi participanţii. Mai mult decât atât,
aceste obiective trebuie să propună un conţinut şi un program adecvat.

4. Drumul poate fi un scop în sine
Fiecare proiect de participare urmează un scop, care trebuie realizat. Dar, în acelaşi timp, realizarea lui constituie un proces esenţial de participare.

5. Temele sunt la alegerea copiilor şi tinerilor
O iniţiativă de participare poate deveni foarte repede o vorbă goală dacă problemele abordate sau dorinţa de a acţiona nu vin de la înşişi copiii şi tinerii. Adulţii de asemenea pot veni cu
propuneri, dar numai cu condiţia ca acestea să fie discutate cu copiii şi tinerii înainte de începutul activităţii şi considerate de ei urgente şi importante.

6. Deschidere şi transparenţă
Tinerii trebuie să ştie de ce este nevoie ca ei să se implice. Împărtăşirea ideilor şi a scopurilor va îmbunătăţi calitatea interacţiunii. De la bun început este important ca copiii să înţeleagă ce fel de decizii pot fi luate şi de către cine. Conştientizând faptul că nu deţin puterea pe care sperau s-o aibă după începerea proiectului, copiii se pot simţi dezamăgiţi şi cinici faţă de acest proiect.

7. Participarea este un proces de învăţare
În cursul realizării unui proiect de participare copiii, tinerii şi adulţii vor învăţa inevitabil lucruri noi. Mai cu seamă vor acumula competenţe pe care nu le posedau înainte.

8. A vorbi despre prejudecăţi, a evita discriminările
Deschiderea faţă de toate opiniile şi stilurile este unul din principiile primordiale pe care se bazează iniţiativele bune de participare. Cu toate acestea, ar putea apărea unele stereotipuri legate de sex, naţionalitate, cultură, mediu sau statut social. Aceste prejudecăţi trebuie discutate pentru a evita discriminarea.

9. A susţine, nu a manipula
Rolul adulţilor într-un proces de participare trebuie să fie clar: copiii şi tinerii sunt actorii, iar
adulţii îi vor susţine fără a-i domina sau a-i manipula.

10. Respect reciproc
Comunicarea între toţi cei implicaţi se bazează pe egalitatea drepturilor fiecăruia şi pe respect reciproc.

Lista următoare vă poate ajuta să verificaţi dacă în comunitatea voastră există o participare adevărată a copiilor şi tinerilor.

 

Lista de verificare a participării adevărate

Participarea ADEVĂRATĂ Participarea FALSĂ
Este voluntară! Participarea adevărată este ceva ce un tânăr doreşte să facă. Este forţată! Copiii şi adolescenţii sunt impuşi să participe împotriva voinţei lor, sunt forţaţi să se implice „în mod voluntar” în activităţi.
Este echitabilă! Participarea adevărată este incluzivă – îi încurajează pe toţi să se implice în mod egal. Nu se fac discriminări de sex, venituri, zonă geografică, localitate, etnie, dizabilităţi etc. Este injustă! În practică activităţile sunt accesibile numai copiilor şi adolescenţilor din familii bogate sau din oraş; pentru întruniri sunt aleşi numai băieţii sau cei care învaţă excelent.
Este apreciată! Participarea adevărată cere ca să fie apreciaţi, ascultaţi şi luaţi în serios toţi cei implicaţi, inclusiv copiii şi adolescenţii. Este neapreciată! Copiii şi adolescenţii sunt prezenţi, dar li se acordă puţine şanse de a participa. Atunci când participă, nu sunt ascultaţi atent de ceilalţi, se râde de ei sau punctele lor de vedere nu sunt luate în considerare.
Este respectuoasă! Participarea adevărată înseamnă că participanţii au o atitudine grijulie şi respectuoasă unii faţă de alţii, nu cu ironie şi superioritate. Este nepoliticoasă! Preşedintele unei întruniri ignoră copiii şi adolescenţii sau le vorbeşte într-un fel care arată că prezenţa şi ideile lor nu sunt apreciate.
Are sens! Participarea adevărată cere ca tinerii să înţeleagă valoarea acestei activităţi. Este fără rost! Copiilor şi adolescenţilor pur şi simplu li se spune ce să facă, însă ei nu ştiu prea
bine şi nu înţeleg până la capăt de ce o fac.
Contează! Participarea adevărată se produce atunci când tema sau problema discutată este importantă şi interesantă pentru tineri. Este nesemnificativă! Copii şi adolescenţii sunt siliţi să participe la evenimente ce nu prea îi
interesează şi astfel li se creează impresia că îşi irosesc timpul degeaba.
Schimbă ceva! Participarea adevărată înseamnă că aportul tinerilor influenţează situaţia şi schimbă starea lucrurilor. Este formală! Copiilor şi adolescenţilor nu li se permite să influenţeze procesele sau li se cere să
aducă idei care mai apoi sunt ignorate.
Oferă un mediu fizic oportun pentru participare! Contează foarte mult cum sunt aşezaţi participanţii. Nu se preocupă de confortul tinerilor! Adulţii şed pe scaune, în timp ce copiii şi adolescenţii şed pe podea, la periferia camerei sau sub soarele fierbinte.
Foloseşte un limbaj pe înţelesul tinerilor! Participarea adevărată îi face să se simtă competenţi şi confortabil în mediul de comunicare. Admite să fie utilizat un limbaj complicat! Discuţiile au loc în engleză într-o regiune rurală sau maniera de a vorbi este foarte formală şi plină de „cuvinte măreţe”, străine.
Se conduce de reguli echitabile pentru toţi! Participarea adevărată asigură condiţii în care toţi pot participa în mod egal şi în mod confortabil. Deseori copiii şi adolescenţii iau parte la stabilirea regulilor. Este discriminatorie! Unii adulţi domină discuţia, în timp ce tinerilor nu li se acordă posibilitatea să vorbească sau sunt întrerupţi prea devreme. Ei sunt nevoiţi să se exprime într-o formă pe care n-o cunosc sau nu le place.
Cei care participă sunt informaţi şi pregătiţi adecvat! Participarea adevărată înseamnă că
adolescenţilor şi copiilor li s-a dat suficient timp, posibilităţi şi susţinere să se pregătească.
Nu este preocupată să-i pună pe toţi la curent! Adulţii posedă experienţă şi informaţie, în timp ce copiii şi tinerii sunt incluşi în grabă, fără să înţeleagă ce se petrece şi fără să aibă timp de pregătire.
Rolurile sunt distribuite echitabil! Responsabilităţile se distribuie în mod echitabil şi participanţilor li se creează toate posibilităţile să exercite rolurile de care sunt capabili. Responsabilităţile nu sunt echilibrate! Profesorii iau toate deciziile şi stabilesc regulile, în timp ce copiii şi adolescenţii doar răspund la întrebări sau de fiecare dată numai tinerii pregătesc ceaiul.
Este permanentă! Participarea adevărată este clară şi transparentă privind modul în care va fi continuată participarea şi legătura acesteia cu alte procese. De multe ori se pune drept scop instituţionalizarea participării pentru a-i asigura durabilitate. Este nestabilă! Tinerii participă activ la nişte lucrări importante, dar nu este clar ce va urma sau ce se va întâmpla cu contribuţia lor. Raportul activităţilor nu este arătat grupului întreg şi nici verificat cu opinia tinerilor.
 


 


Alte înregistrări

Lista de verificare a participării adevărate

Lista următoare vă poate ajuta să verificaţi dacă în comunitatea voastră există o participare adevărată a copiilor şi tinerilor

Mecanisme de implicare a tinerilor

Implicarea tinerilor în soluţionarea probleme, dar şi în viaţa socială, politică şi economică, se realizează prin: structuri de negociere, de intervenţie ale tinerilor şi de autoadministrare, prin antrenarea tinerilor avocaţi, mediatori, purtători de cuvânt, formatori de opinie, etc. Ca şi platforme de implicare lucrează grupurile operative, mesele de negociere, consiliile consultative,Consiliile Locale ale tinerilor, Consiliile de administrare, adunările generale ale tinerilor, forurile de tineret, mass-media profesionistă şi a tinerilor (posturile de radio şi TV, ziarele, buletinele informative), siturile interactive, forumurile pe Internet, sesiunile de brainstorming, chestionarele scrise şi formularele pentru opinii şi reacţii (feedback-ului), activităţile artistice interactive (desen, muzică, dans, teatru, video, foto), afişele, panourile pentru graffiti

Stimularea participării acasă, la şcoală, în comunitate, în stat

Metoda cea mai bună este stimularea participării tinerilor în procesul de luare a deciziilor la toate etapele şi nivelurile, inclusiv în familie, şcoală, la serviciu şi în societate.

Participarea în mod practic

După apariţia în 1990 a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, au avut loc diverse discuţii privind modul în care trebuie să se aplice în practică principiile articolului 12 („copiii au dreptul să fie ascultaţi şi să fie luaţi în serios“).



Fundaţia Est-Europeană Moldova


IMAGINI DIN GALERIA FOTO ...
Şcoala de Vară „Participarea tinerilor”, FEE Forumul Tinerilor din regiunea Sud a țării.
PAGINA ÎN SUS

Copyright © 2011-2012  Fundatia Est-Europeana
Acest site este realizat în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova” implementat de Fundaţia Est-Europeană cu suportul financiar acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Informatia de pe site nu reprezinta neaparat punctul de vedere al donatorilor | Concept & Conţinut - Aurelia Guzun | Design & Programare de Andrei Madan      ipv6 ready