INTRĂ ÎN CONT
Utilizator
Parolă





Ai uitat parola?
Înregistrează-te
Metode de participare

Stimularea participării acasă, la şcoală, în comunitate, în stat

Participarea oferă tinerilor împuterniciri şi posibilităţi mari de influenţă şi poate fi directă şi indirectă. Un exemplu de participare indirectă poate servi alegerea reprezentantului clasei în consiliul de autoadministrare al şcolii, în timp ce participarea directă este activitatea nemijlocită a tânărului în consiliu şi luarea deciziilor în comun cu adulţii.

Din cea mai fragedă vârstă, copii încearcă să înţeleagă ce fel de participare conştientă pot să desfăşoare în viaţa societăţii. Metoda cea mai bună de a le ajuta să devină cetăţeni activi constă în stimularea participării lor în procesul de luare a deciziilor la toate etapele şi nivelurile, inclusiv în familie, şcoală, la serviciu şi în societate.

1. Participarea în familie

Participarea este una din principalele instituţii de socializare a personalităţii, de aceea participarea la luarea deciziilor în familie este foarte importantă pentru copil şi tânăr. Dezvoltarea socială a tânărului, dezvoltarea personalităţii lui, conştientizarea drepturilor sale şi formarea deprinderilor de apărare a lor, depind direct de faptul dacă tânărului i-a fost asigurată posibilitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor la nivel de familie. Exemple de participare pot servi alegerea în comun a locului de odihnă, discutarea şi determinarea îndatoririlor în gospodărie, planificarea bugetului familial.

2. Participarea în viaţa instituţiei de învăţământ

Şcolile şi alte instituţii de învăţământ pot deveni locuri unde tinerii obţin experienţă de participare democratică. Structura şcolii este similară cu cea a statului şi pregăteşte tinerii pentru
activitate în viaţa societăţii.

Fiecare societate cere de la oameni înţelegere şi respect, îndeplinirea anumitor reguli şi norme. O problemă importantă pentru şcoală, ca şi pentru familie, este cum sunt elaborate aceste reguli, cine le elaborează şi cum se realizează ele. Elaborarea şi adoptarea acestora trebuie să decurgă pe principii de egalitate şi valoarea egalităţii trebuie să fie mai presus de valoarea autorităţii adulţilor.

Nerespectarea acestei abordări va duce la aceea că în clasă se vor schimba principiile democratice, atitudinea profesorilor va fi tradiţională, iar administraţia şcolii va ţine de un cerc restrâns de adulţi şi participarea copiilor în viaţa şcolii va fi foarte joasă. Exemple elocvente de participare a tinerilor în şcoală sunt organele de autoadministrare ale elevilor, consiliile elevilor,
redacţiile ziarelor şcolare şi alte organe democratice.

3. Participarea în viaţa comunităţii locale

Cea mai mare parte a timpului său liber tânărul o petrece în comunitatea locală. Prin comunitate
locală înţelegem locul de activitate nemijlocită a omului, întreg complexul de instituţii şi organizaţii, serviciile de care acesta se foloseşte. Sub aspect geografic comunitatea locală este curtea, cartierul, sectorul unui oraş, localitatea în întregime. Pentru ca locuitorii acestei curţi sau cartier într-adevăr să simtă că aparţin şi ei comunităţii, au nevoie de o activitate comună pentru a
soluţiona nişte probleme comune.

Comunitatea locală poate fi privită ca o asociaţie obştească neformală, care îşi poate stabili politica sa locală. A ajuta copiilor, tinerilor şi adulţilor să lucreze împreună, înseamnă a contribui la dezvoltarea comunităţilor.

În comunitatea locală, comparativ cu instituţia de învăţământ, sunt cu mult mai puţine limite şi
restricţii, iar iniţiativele tinerilor pot găsi mult mai repede sprijin şi susţinere. În comunitate tinerii se mai pot implica în activitatea organizaţiilor obşteşti. Prin organizaţii obşteşti se subînţeleg asociaţiile benevole ale cetăţenilor fondate pentru soluţionarea unor probleme concrete. Participarea în activitatea unor asemenea organizaţii le permite tinerilor să fie implicaţi în luarea deciziilor privind diverse probleme la nivel local, regional, naţional şi internaţional. Cu ajutorul experienţei colective copii află că organizaţia poate să lucreze în interesele lor.

Exemplu de participare a tinerilor în activitatea organizaţiilor obşteşti ale tinerilor poate fi elaborarea ideilor şi planificarea propriului proiect în scopul soluţionării unei probleme de
importanţă socială.

4. Participarea în viaţa statului

Participarea reală a tinerilor în viaţa statului începe de la atingerea vârstei de 18 ani, când obţin dreptul la vot. În afară de participarea la alegeri, tinerii pot participa în discutarea documentelor legislative şi pot să se implice în organizarea conferinţelor, a meselor rotunde şi a altor acţiuni privind realizarea politicii de stat a tinerilor.

Exemplu de participare a tinerilor în viaţa statului poate servi activitatea lor în comitetele
naţionale ale tinerilor, a forumurilor de tineret, pregătirea propunerilor pentru proiectele
privind tinerii şi a programelor de nivel naţional.

5. Participarea în viaţa comunităţii internaţionale

Participarea în programele şi în proiectele internaţionale le permite tinerilor să obţină noi
experienţe care ulterior îmbogăţesc activitatea lor, permite elaborarea propriilor programe şi integrarea ulterioară în comunitatea internaţională.

Exemplu de participare a tinerilor în viaţa internaţională poate servi experienţa privind consultarea copiilor şi tinerilor, desfăşurată de Fondul ONU pentru Copii (UNICEF) în 2002, în
ajunul Sesiunii Speciale a Adunării Generale a ONU în interesul copiilor. Asemenea consultaţii au permis includerea opiniilor copiilor şi tinerilor în Documentul final al Sesiunii „O lume mai bună pentru copii“.
 


Alte înregistrări

Lista de verificare a participării adevărate

Lista următoare vă poate ajuta să verificaţi dacă în comunitatea voastră există o participare adevărată a copiilor şi tinerilor

Mecanisme de implicare a tinerilor

Implicarea tinerilor în soluţionarea probleme, dar şi în viaţa socială, politică şi economică, se realizează prin: structuri de negociere, de intervenţie ale tinerilor şi de autoadministrare, prin antrenarea tinerilor avocaţi, mediatori, purtători de cuvânt, formatori de opinie, etc. Ca şi platforme de implicare lucrează grupurile operative, mesele de negociere, consiliile consultative,Consiliile Locale ale tinerilor, Consiliile de administrare, adunările generale ale tinerilor, forurile de tineret, mass-media profesionistă şi a tinerilor (posturile de radio şi TV, ziarele, buletinele informative), siturile interactive, forumurile pe Internet, sesiunile de brainstorming, chestionarele scrise şi formularele pentru opinii şi reacţii (feedback-ului), activităţile artistice interactive (desen, muzică, dans, teatru, video, foto), afişele, panourile pentru graffiti

Cadrul metodologic sau cum putem organiza o participare reală a tinerilor

Cadrul metodologic al participării este simpu: co-decizia este posibilă la toate vârstele, diversitatea metodelor favorizează participarea, temele sunt la alegerea tinerilor, deschiderea şi transparenţa sunt esenţiale, participarea este un proces de învăţare, ce presupune să vorbim despre prejudecăţi, să evităm discriminările, să ne respectăm reciproc şi, desigur, să susţinem, nu să manipulăm.

Participarea în mod practic

După apariţia în 1990 a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, au avut loc diverse discuţii privind modul în care trebuie să se aplice în practică principiile articolului 12 („copiii au dreptul să fie ascultaţi şi să fie luaţi în serios“).



Fundaţia Est-Europeană Moldova


IMAGINI DIN GALERIA FOTO ...
Tabăra ”Plus Armonie” din orașul Ungheni.
PAGINA ÎN SUS

Copyright © 2011-2012  Fundatia Est-Europeana
Acest site este realizat în cadrul proiectului „Participarea tinerilor în Moldova” implementat de Fundaţia Est-Europeană cu suportul financiar acordat de Departamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Informatia de pe site nu reprezinta neaparat punctul de vedere al donatorilor | Concept & Conţinut - Aurelia Guzun | Design & Programare de Andrei Madan      ipv6 ready